„În această vizită la pragul apostolilor, din 5-10 noiembrie a.c., noi, episcopii Arhidiecezei de București – ÎPS Ioan Robu și cu mine -, vă vom purta în rugăciunile noastre pe toți cei încredințați păstoririi noastre, și îi vom transmite Papei Francisc afecțiunea filială a tuturor celor din Arhidieceză, asigurându-l de rugăciunea și de fidelitatea noastră”, spune PS Cornel Damian, în editorialul numărului din luna noiembrie al revistei arhidiecezane Actualitatea creștină.

 

Ad limina apostolorum

Episcopii români în vizită-pelerinaj la Petru

La începutul lunii noiembrie are loc vizita ad limina apostolorum a episcopilor catolici de ambele rituri din România. Această vizită-pelerinaj la mormântul Sfinților Apostoli Petru și Paul exprimă, înainte de toate, comuniunea fiecărui episcop cu Papa, care este semn de unitate în Biserica Universală. Este vorba de o comuniune pastorală și nu de un simplu act juridico-administrativ prin care se împlinește o obligație rituală, protocolară și juridică. Dialogul pastoral cu fiecare episcop, îi permite Papei să participe la preocupările și speranțele care sunt trăite în fiecare biserică particulară, în fiecare dieceză și eparhie din lume.

Vizita ad limina apostolorum* are o importanță deosebită în viaţa Bisericii, întrucât reprezintă punctul culminant al relaţiilor pastorilor fiecărei Biserici locale cu Pontiful Roman. El, de fapt, primind în audienţă pe fraţii săi în episcopat, analizează împreună cu ei problemele referitoare la binele Bisericii, susţinându-i în credinţă şi în caritate. Astfel se întăresc legăturile de comuniune ierarhică şi se evidenţiază atât catolicitatea Bisericii cât şi uniunea din Colegiul episcopilor (cf. Constituţia apostolică Pastores bonus, nr. 29, a Papei Ioan Paul al II-lea, din 28 iunie 1988).

În Scrisoarea Sfântului Paul către Galateni găsim fundamentul neo-testamentar al acestor vizite. Apostolul neamurilor, chemat de Cristos Domnul la această misiune, merge la Ierusalim: „Am urcat la Ierusalim să fac cunoștință cu Chefa (Petru) și am rămas la el timp de cincisprezece zile” (1,18). Cu ocazia acestei vizite, Sfântul Paul a avut posibilitatea de a-l cunoaște pe Petru și de a-i aduce acestuia omagiu – așa cum sugerează termenul historeo, din greaca elenistică -, dar și de a-i prezenta rezultatele și dificultățile evanghelizării la care a fost chemat.

Originea vizitelor ad limina în Biserică este foarte veche. Aș vrea să amintesc, în acest sens, scrisoarea apostolică Quod semper a Papei Iuliu I (+ 352), un papă al cărui pontificat a fost marcat de controversa ariană. Adresându-se episcopilor adunați în sinod la Sardica (actuala Sofia), le scria: „Acesta se va dovedi a fi, de fapt, lucrul cel mai potrivit: ca preoții Domnului, din toate provinciile în parte, să facă referință la cap, adică la scaunul apostolului Petru” (nr. 136).

Și alți papi au stabilit norme și s-au ocupat de organizarea și desfășurarea vizitelor ad limina. Un aport deosebit l-a avut Papa Sixt al V-lea (1585-1590), care a stabilit, printre altele, ca toți episcopii, înainte de a fi consacrați sau numiți într-un nou scaun episcopal să meargă la Roma, la mormântul Sfinților Apostoli Petru și Paul și să-l întâlnească pe papa. Acest lucru, afirmă Ludwig von Pastor (1854-1928), unul dintre mari autori ai istoriei papilor, a contribuit la promovarea activității pastorale a episcopilor și la comuniunea în Biserică.

În timpurile mai recente, trebuie amintit Sfântul Papă Pius al X-lea, care prin constituția apostolică Sapienti consilio, face un pas important și în ceea ce privește modul de desfășurare a acestor vizite (cf. Luigi Chiapetta, Prontuario di diritto canonico e concordatario, Dehoniane 1994, p. 1309-1310).

Aspectul teologic al vizitei ad limina care, așa cum spuneam, nu este un act pur administrativ sau juridic, ci unul eclezial, implică inclusiv comuniunea euharistică care evidențiază legătura între Biserica universală și Biserica locală, particulară al cărei centru este celebrarea Sfintei Liturghii, sacrament al unității și al comuniunii cu un nume, Petru, și un scaun, Roma. Acest prim act din cadrul vizitei-pelerinaj este și un omagiu pe care îl aducem la mormântul Sfinților apostoli Petru și Paul, dar și Sacrament al unității care, putem spune, ne pune în comuniune cu întreaga linie a Pontifilor Romani, cu întreaga succesiune apostolică, începând de la Petru, din acest loc al martiriului care a devenit în timp și o capitală a credinței catolice: Roma.

Un al doilea moment al vizitei este întâlnirea cu Sfântul Părinte Papa, moment în care fiecare episcop are ocazia de a discuta nemijlocit cu Sfântul Părinte și de a dezbate probleme importante, chiar probleme care au un caracter rezervat. Episcopii, întâlnindu-l pe Pontiful Roman declară deschis propria legătură nu numai cum Petro și sub Petro, ci și cu cel care este principiul vizibil al unității între toți episcopii.

De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a optat pentru formatul unui dialog deschis cu întregul grup de episcopi. Toți pot să pună întrebări, iar Sfântul Părinte răspunde spontan. În prezent, nu mai este pregătit anterior vreun discurs papal oficial, așa cum obișnuiau ceilalți pontifi, și prin urmare public se știe despre temele discutate în timpul vizitei doar de la episcopii care au participat la ea.

Pentru a promova colegialitatea, Papa Francisc a adăugat o întâlnire cu capii diferitelor congregații și dicastere din Curia Romană, episcopii vizitând aceste dicastere și programând întâlniri personale cu prefectul fiecărui dicaster pentru a discuta probleme particulare. Astfel, vizita ad limina apostolorum este și o expresie a „sollicitudo omnium Ecclesiarum” atât a Suveranului Pontif cât și a fiecărui episcop în parte, ea având înainte de toate o semnificație sacră prin rugăciune, prin întâlnirea dintre episcop și Sfântul Părinte și, în fine, o semnificație de comuniune prin colocviile cu responsabilii diferitelor congregații care, împreună cu Papa, formează o comunitate dedicată grijii pline de bunăvoință față de toate Bisericile.

Aceasta este prima vizită ad limina apostolorum a episcopilor români în timpul Pontificatului Papei Francisc, ultima vizită având loc în februarie 2010, când am fost primiți de Papa Benedict al XVI-lea, acum emerit. În această vizită „la pragul apostolilor”, din 5-10 noiembrie a.c., noi, episcopii Arhidiecezei de București – ÎPS Ioan Robu și cu mine -, vă vom purta în rugăciunile noastre pe toți cei încredințați păstoririi noastre, și îi vom transmite Papei Francisc afecțiunea filială a tuturor celor din Arhidieceză, asigurându-l de rugăciunea și de fidelitatea noastră.

PS Cornel Damian
Episcop auxiliar

 

———————–
* Această sintagmă, în traducere exactă înseamnă „la pragul apostolilor”, pragul referindu-se la intrarea la mormintele Sfântului Petru din Vatican și al Sfântului Paul din bazilica dedicată lui din afara zidurilor Romei.

Show Buttons
Hide Buttons