cruce-postul-mare

Postul Mare este drumul Bisericii spre sărbătoarea Paştelui, misterul central al istoriei, izvorul vieţii noi, al speranţei şi al mântuirii. Isus Cristos este Mielul pascal care ni se dăruieşte din iubire şi Paştele său este motivul ultim al planului de iubire al lui Dumnezeu Tatăl. Suntem aşadar invitaţi să ne fixăm privirea asupra lui Cristos (cf. In 19,37), pentru a fi învăluiţi de iubirea lui.

Drumul spre Paştele Mielului jertfit, pe care Biserica ne cheamă să-l parcurgem în timpul Postului Mare, ne dispune să primim în credinţă iubirea lui Dumnezeu şi să bazăm speranţa noastră pe milostivirea sa. În acelaşi timp, suntem chemaţi să ne îndreptăm privirea spre fraţii noştri pentru a-i iubi cu o iubire care exprimă, pe cât este posibil, însuşi izvorul său, şi anume iubirea infinită a lui Dumnezeu.

Ne facem pelerini pentru a merge spre Domnul răstignit şi înviat şi spre fraţii noştri, imagine a feţei lui Dumnezeu. Trăim astfel exodul (= ieşirea) din noi înşine cu puterea celui smerit şi iubirea concretă pe care Dumnezeu ne-o dăruieşte.

Mesajul Papei Francisc din anul acesta pentru Postul Mare este o chemare „să contemplăm mai profund Misterul pascal”, „fundamentul vieţii creştine personale şi comunitare”,  la  care trebuie să ne întoarcem încontinuu, cu mintea şi cu inima.  A pune Misterul pascal în centrul vieţii înseamnă „să ne convertim la un dialog deschis şi sincer cu Dumnezeu”, „să ne lăsăm împăcați cu Dumnezeu”.

De aceea Misterul pascal trebuie să devină pentru fiecare creştin fundamentul convertirii. În acelaşi mesaj pentru Postul Mare din acest an, Papa Francisc citează un pasaj din exortaţia apostolică Christus vivit (2019) unde spune: Priveşte brațele deschise ale lui Isus răstignit, lasă-te mântuit mereu din nou. Şi când te apropii pentru a mărturisi păcatele tale, să crezi cu fermitate în milostivirea sa care te eliberează de vină. Contemplă sângele său vărsat cu atâta iubire şi lasă-te purificat de el. Astfel vei putea renaște mereu din nou” (nr. 123).

Totdeauna s-a accentuat faptul că timpul Postului Mare este un timp de purificare interioară, de regenerare spirituală.

Postul Mare este prin excelenţă timp de convertire şi de împăcare cu Dumnezeu: semn şi instrument al acestei împăcări este prețiosul sacrament al Spovezii. De aici şi insistenţa împrumutată de Papa Francisc în mesajul său din scrisoarea a doua a Sfântului Paul către corinteni: „Vă rugăm pentru Cristos: lăsați-vă împăcați cu Dumnezeu!” (2Cor 5,20).

Domnul ne oferă şi în acest an  un „timp potrivit” pentru convertirea noastră, şi pasul concret pe care fiecare creştin îl poate face este o spovadă bună.

Dar timpul Postului Mare este şi timp al „deşertului”, care este spaţiu pentru tăcere, reculegere, pentru rugăciune, pentru ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu. Iar Cuvântul lui Dumnezeu este izvorul şi hrana credinţei, „credinţa care trăieşte din ascultare” (Rom 10,17); este un timp pentru a reflecta asupra vieţii noastre şi pentru a vedea care sunt obstacolele care ne împiedică să fim cu adevărat fericiţi.

Drumul Postului Mare este şi invitaţie pentru a privi în inima noastră, să luăm act de tot ceea ce ne îndepărtează de iubirea lui Dumnezeu, pentru că de multe ori l-am înlocuit pe Dumnezeu în inima noastră cu alţi idoli: banul, puterea, luxul deşănţat, corupția, idoli pentru care suntem dispuşi, de foarte multe ori, să pierdem chiar şi binele nostru cel mai preţios: viaţa veşnică.

Astfel se creează premisele pentru ca timpul Postului Mare să devină şi un timp de veghe, de sobrietate, în care postul şi abstinenţa sunt semnele emblematice.

Aşadar, Postul Mare ne introduce în Misterul pascal al morţii şi învierii lui Cristos, al Celui care „m-a iubit şi s-a dat pe sine însuşi pentru mine” (Gal 2,20). Inima Postului Mare este Euharistia, care este celebrarea acestui Mister pascal, mister de iubire şi izvor de iubire (cf. 1Cor): iubirea cu care Domnul ne iubeşte generează în noi „o inimă nouă şi un duh nou”.

„Să nu lăsăm să treacă în zadar acest timp prielnic!”

Să-i cerem lui Dumnezeu să ne ajute să avem curajul de a intra pe drumul convertirii. Să abandonăm egoismul, privirea fixată asupra noastră înşine şi să ne îndreptăm spre Paştele lui Isus; să ne facem aproapele fraţilor şi surorilor noastre aflate în dificultate, să împărtăşim cu ei bunurile spirituale şi materiale.

Tuturor, dragi fraţi şi surori în Cristos, vă doresc din inimă în continuare un „drum bun” spre sărbătoarea Paştelui, Post Mare binecuvântat, plin de roadele convertirii.

Pentru aceasta vă asigur de amintirea mea constantă în rugăciune şi vă binecuvântez pe toţi.

† Aurel Percă
Arhiepiscop Mitropolit