Postul Mare 2016

„Milă vreau și nu jertfe” (Mt 9,13)
Faptele de milostivire în drumul jubiliar

„Pentru toți, Postul Mare din acest An Jubiliar este așadar un timp favorabil pentru a putea ieși în sfârșit din propria înstrăinare existențială grație ascultării cuvântului și faptelor de milostenie. Dacă prin cele trupești atingem carnea lui Cristos în frații și surorile care au nevoie să fie hrăniți, îmbrăcați, găzduiți, vizitați, cele sufletești – a sfătui, a învăța, a ierta, a avertiza, a se ruga – ating mai direct faptul că suntem păcătoși”.

Mesajul Papei Francisc pentru Postul Mare

 

CONVERTIȚI-VĂ ȘI CREDEȚI ÎN EVANGHELIE!

Convertiți-vă și credeți în Evanghelie! A te converti înseamnă înainte de toate să recunoști mai presus de orice supremația lui Dumnezeu, dându-i, în diferite feluri, dovezi de încredere și de iubire, de schimbare a vieții interioare, recunoscând cu umilință propriile slăbiciuni și păcate. Convertirea trece prin umilință și printr-o adevărată cunoaștere de sine. Cine se întoarce la Dumnezeu, nu caută să se ascundă după aparențe, ci privește la eul propriu în adevărul său.

Scrisoarea Pastorală a ÎPS Ioan Robu pentru Postul Mare

Când începe Postul Mare în 2016?

Postul Mare începe în fiecare an cu Miercurea Cenușii. În anul 2016, în Calendarul romano-catolic, Miercurea Cenușii este în ziua de 10 februarie. În Miercurea Cenușii credincioșii sunt chemați să țină post și abstinență și participe în biserici la ritul impunerii cenușii.

De ce se presară cenuşă pe capul credincioşilor?

În Miercurea Cenuşii preotul presară cenuşă pe capul credincioşilor spunând: „Aminteşte-ţi că din pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” sau „Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie”. Acest gest îi aminteşte omului că este muritor şi că are nevoie de convertire.

De unde provine cenușa?

Cenușa din Miercurea Cenușii provine de obicei din arderea ramurilor păstrate de la Duminica Floriilor a anului precedent. Înainte de a fi distribuită credincioşilor, cenuşa este stropită cu apă sfinţită şi incenzată (tămâiată).

De ce durează Postul Mare 40 de zile?

În Biblie se regăsește de mai multe ori numărul 40: potopul a durat 40 de zile și 40 de nopți (cfr. Gen 7,12); evreii au trăit în pustiu 40 de ani (cfr. Deut 8,2); Ezechiel a stat culcat 40 de zile pe partea dreaptă, ca simbol al pedepsei divine asupra cetății Ierusalimului (cfr. Ez 4,6); Moise a postit timp de 40 de zile pe muntele Sinai înainte de a primi Tablele Legii (cfr. Ex 24, 12-17); 40 de zile a călătorit Ilie prin deșert, fugind de răzbunarea reginei Izabela (cfr. 1Regi 19,1-8); Isus, după ce a fost botezat de Ioan în Iordan, înainte de a începe activitatea sa publică, a petrecut 40 de zile și 40 de nopți în deșert în rugăciune și post (cfr. Mt 4,2).
Încă din secolul al IV-lea, în Biserică se practica o perioadă de pocăință și reînnoire interioară, prin post și abstinență. Prin cele 40 de zile ale Postului Mare, Biserica se unește cu misterul lui Isus în pustiu (cf. Catehismul Bisericii Batolice, nr. 540). Urmând exemplul lui Isus, credincioșii sunt chemați la un timp de pregătire pentru solemnitatea Învierii Domnului, prin reînnoire spirituală în rugăciune, prin practicarea faptelor de caritate și printr-o atitudine de pocăință în post și abstinență.

Care sunt zilele de post și abstinență?

Conform legii Bisericii (Codul de drept canonic), zilele obligatorii de post, pentru catolicii de rit latin (romano-catolici) cu vârste între 18 și 60 de ani, sunt: Miercurea Cenuşii şi Vinerea Sfântă.

Ce înseamnă post și abstinență?

Postul exprimă participarea trupului la drumul de convertire şi favorizează abţinerea de la păcat.
Post înseamnă abținere de la mâncare și băuturi alcoolice în semn de pocăinţă; persoanele cu vârste între 18 și 60 de ani mănâncă doar o dată în zi pe săturate – excepție fac persoanele bolnave sau care urmează un tratament medicamentos și cele care desfășoară munci foarte grele.
Abstinenţa înseamnă abținerea de la și este un semn al abandonării unei vieţi prospere pentru a trăi o viaţă sobră.
De asemenea, în timpul Postului Mare, disciplinară bisericească interzice, în spirit de pocăinţă, tuturor credincioşilor care au împlinit vârsta de 14 ani consumul de carne în zilele de vineri.
Biserica recomandă ca în această perioadă, pocăinţa trupească să fie însoţită de o rugăciune mai intensă şi asiduă şi de săvârşirea de fapte de caritate, acordând mai mult spaţiu lui Dumnezeu.

Când se încheie Postul Mare?

Postul Mare se încheie în Joia Sfântă, când începe Triduum-ul Pascal, Joia Sfântă, Vinerea Sfântă și Sâmbăta Sfântă, care culminează cu celebrarea Învierii Domnului.

Ce este specific, liturgic, timpului Postului Mare?

La Liturghiile din timpul Postului Mare nu se cântă Aleluia şi Gloria.
Culoarea liturgică este violet, cu excepția Duminicii Bucuriei (a patra din timpul postului), şi a sărbătorilor din această perioadă (de ex. Sf. Iosif – la 19 martie, hramul unei biserici – sărbătoare pentru respectiva comunitate parohială, etc).
În Post nu se celebrează sacramentul căsătoriei.
Aranjamentele florale lipsesc în această perioadă de la altar, excepţie făcând sărbătorile şi Duminica Bucuriei.

Portretele_Sfintilor2015a

FAPTELE DE MILOSTENIE

Faptele de milostenie sunt acţiunile caritabile prin care venim în ajutorul aproapelui în nevoile lui trupeşti şi spirituale. A instrui, a sfătui, a mângâia, a încuraja sunt fapte de milostenie spirituală, ca şi a ierta şi de a suporta cu răbdare. Faptele de milostenie trupească sunt mai ales a-i hrăni pe cei flămânzi, a-i adăposti pe cei fără locuinţă, a-i îmbrăca pe cei zdrenţăroşi, a-i vizita pe cei bolnavi şi pe cei închişi, a-i îngropa pe cei morţi. Printre aceste gesturi, pomana făcută celor săraci este una dintre principalele mărturii ale iubirii frăţeşti: ea este şi o faptă de dreptate plăcută lui Dumnezeu”.
(Cf. Catehismul Bisericii Catolice, nr. 2447)

Show Buttons
Share On Facebook
Share On Twitter
Share On Google Plus
Share On Pinterest
Hide Buttons