Sub egida motto-ului Congregaţiei Generale care se va desfăşura anul viitor la Roma: „Să onorăm trecutul, îmbrățișând prezentul, co-creând viitorul, în slujirea misiunii”, în perioada 1 – 5 iulie a.c., la sediul Congregatio Jesu a Provinciei Române din Popeşti Leordeni s-au desfăşurat Întâlnirea şi Congregaţia Provincială, două evenimente majore pentru Provincia Română, în vederea pregătirii Congregaţiei Generale, un eveniment istoric pentru întreg Congregatio Jesu. Cel dintâi scop al Congregaţiei Provinciale a fost cunoaşterea realităţii întregului Corp Congregatio Jesu – realizarea radiografiei tuturor celor 13 Provincii şi Regiuni ale Congregatio Jesu din lume, dar şi a propriei realităţi, sub toate aspectele ei, iar cel de-al doilea scop consta în alegerea a două delegate şi două substitute din Provincia Română pentru Congregaţia Generală din 2020.

Din cele 109 membre cât numără astăzi Congregatio Jesu – Provincia Română, la Întâlnirea Provincială au participat 105 surori, atât cele care slujesc în comunităţile din România (trei la Bucureşti, patru la Popeşti Leordeni, una la Voluntari, una la Brăila, una la Timişul de Sus/ Braşov, una la Rădăuţi/ Suceava, apoi la Iaşi, Cluj şi Timişoara), prezente pe teritoriul a patru dieceze (Arhidieceza de Bucureşti, Dieceza de Iaşi, Dieceza de Alba Iulia, Dieceza de Timişoara), cât şi cele care activează în diaspora: Italia (Roma, Aosta), Spania (Badalona) şi Cuba (Holguin şi Rodas/ Cienfuegos).

Scrutarea bogăţiei multiculturale, multiconfesionale şi religioase, precum şi celei multietnice, analizarea realităţilor sociale, economice, situaţia demografică şi tendinţele ei, situaţia vieţii consacrate şi prezenţa noastră în diferitele colţuri ale lumii ne-a impresionat pe toate şi ne-a sensibilizat, conştientizând tot mai mult apartenenţa noastră la un singur Corp al Congregatio Jesu, recunoscătoare fiind pentru moştenirea spirituală, pentru carisma, dar şi acel suflu unic al fondatoarei noastre Maria Ward. Răspunsul nostru dat necesităţilor timpului prin implicarea noastră ca femei, prin diferitele slujiri, îşi găseşte inspiraţia în năzuinţa fondatoarei noastre – „acea femeie incomparabilă pe care Anglia catolică a dat-o Bisericii, în clipele cele mai crunte a existenţei ei”, aşa cum a numit-o Pontiful Roman Papa Pius XII-lea, acela de a duce Vestea cea Bună, ca persoane ancorate în realitatea lumii şi ogorul Bisericii, atente şi sensibile la necesităţile lumii în care trăim, pentru a putea fi aproape de semenul noastru de aproape şi de departe cu tot ceea ce suntem şi cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie.

Analiza, reflecţiile şi feedback-ul primit de la cei şase invitaţi speciali care activează în diferitele sfere sociale şi ecleziale, ne-au ajutat să lărgim percepţia şi viziunea noastră asupra contextului socio-politic, cultural şi eclezial al României de astăzi. Ne-am bucurat mult mai ales de prezenţa Excelenţei Sale, Episcopul Auxiliar Cornel Damian. În discursurilor lor, oaspeţii au subliniat impactul, importanţa şi mai ales aşteptările lor referitoare la prezenţa şi apostolatul nostru pe teritoriul românesc. Mărturia fiecărui invitat a evidenţiat şi confirmat eficacitatea harului şi lucrarea lui Dumnezeu în operele noastre, aducând, în acelaşi timp, impulsuri, lumină şi răspunsuri la întrebările şi preocupările noastre.

Un rol de excepţie pe care l-a absolvit în mod briliant, l-a avut Pr. Marius Taloş SJ, care de-a lungul sesiunilor de lucru a Întâlnirii şi Congregaţiei Provinciale, a moderat, ne-a încurajat şi, mai ales, însoţindu-ne spiritual, ne-a ajutat să punem în lumina „Sf. Treimi” realitatea autohtonă, prin contextualizarea Meditaţiei Întrupării, învăţându-ne să privim diptic situaţiile şi realităţile noastre, dar să ne şi lăsăm privite, pentru a vedea cum am putea realiza magis-ul ignaţian – slujind mai bine, fiind creative, acolo unde este cea mai mare nevoie de noi. Mai mult, conferinţele, workshop-urile, meditaţiile propuse, analizele realizate, evaluările zilelor ne-au ajutat pe noi, membrele Congregatio jesu, să facem un serios examen de conştiinţă privind modul cum „am dat socoteală de speranţa care este în noi” şi cum răspuns la această chemare de a fi purtătoare de speranţă. Cele patru gesturi euharistice ale lui Isus, propuse de Pr. Marius pentru ora de rugăciune, ne-au ajutat să vedem în ce măsură le-am practicat în Liturghia aproapelui şi cum am accesat cele trei registre existenţiale ale acceptări în viaţa cotidiană, dar şi în apostolatele noastre: cea a acceptării lui Dumnezeu ca Dumnezeu; acceptării aproapelui, aşa cum Dumnezeu îl acceptă; şi acceptarea de sine, aşa cum o face Dumnezeu.

Atmosfera de comuniune şi încredere, precum şi speranţa că Dumnezeu conduce istoria a însufleţit întâlnirile noastre: fie cele în grupuri de lucru, fie în plenum, fie în cadru discuţiilor particulare. De-a lungul celor cinci zile am simţit prezenţa profundă şi eficace a Spiritului Sfânt care acţionează în fiecare dintre noi, în Congregatio Jesu din România şi din lume, în Biserica locală şi cea universală. Ca rod al acestui Duh dătător de viaţă şi speranţă, ne-am hrănit din această comuniune, ne-am bucurat că putem fi şi putem merge împreună, începând „revoluţia gingăşiei”, practicând „apostolatul urechii” (Papa Francisc) , fiind pentru toţi o prezenţă benefică, cu o privire blândă şi un cuvânt cald. Îi suntem recunoscătoare lui Dumnezeu pentru ceea ce am putut experimenta în aceste binecuvântate zile de har.

Au consemnat
Sr. Monica Cojan CJ, misiunea din Cuba
Sr. Giovanna Muha CJ, Popeşti Leordeni

Show Buttons
Hide Buttons